Bistosh

News Website

INTERVIU – Alex Ștefănescu: „Sunt un om care caută adevărul lui, și al altora, și al universului în care trăim și încerc să fac asta conectându-mă cu oamenii cu care vorbesc și prin arta mea”

Seara de spectacole marca ProTeatru a continuat vineri, cu un concert în aer liber, care a avut loc în amfiteatrul din Parcul Central din Zalău. Invitat de această dată pe scena Curții Artiștilor a fost Alexandru Ștefănescu, participant la Românii au Talent și iUmor, câștigător al ediției din 2018 a primului show amintit. Alex a venit la Zalău cu ocazia unui proiect special, denumit „9 piese remixate”, fiind vorba despre piese de teatru faimoase (Hamlet, O scrisoare pierdută, Romeo și Julieta etc.), repovestite, cântate și parodiate pe muzică, împreună cu chitara lui.

Actorul ne-a oferit și un interviu cu ocazia evenimentului, în care am putut afla mai multe despre ego-ul lui, cum îmbină teatrul cu muzica sau care sunt principalele mesaje pe care dorește să le transmită prin artă publicului, indiferent de categoria de vârstă în care se încadrează.

Cu ce ne vei încânta azi (n.r. 3 iulie 2020)?

„9 piese remixate” se numește spectacolul din seara asta, spectacolul-concert, combinație de teatru și muzică. Sunt nouă piese de teatru faimoase repovestite muzical, amuzant, urmărind firul poveștii reale, adică poți să și înveți ceva, sau poți să nu le știi, să fii aproape necitit total, dar o să vrei să citești după asta.

De unde ideea asta de îmbinare a muzicii cu teatrul?

Eu sunt actor de meserie, la baza bazelor mele și muzica e o altă cale prin care am descoperit că pot să mă exprim direct și-mi place foarte mult că nu sunt constrâns de un regizor, de un scenariu. Eu sunt toate aceste lucruri la un loc și muzica e o cale foarte simplă de a ajunge la om direct, iar muzica și teatrul au mers tot timpul împreună zic eu.

E foarte puțină lume la noi care face genul acesta de chestii, ca mine”

Ai mai încercat și alte forme de artă? Ai cochetat cu ele?

Am cochetat, da, cu dans contemporan, magie, striptease, glumesc (râde). Am jucat în destule piese de teatru și încă fac asta, deși am mers foarte mult pe partea muzicală în ultima vreme. Am făcut și spectacole de dans, de actori care dansează, dar da, îmi place.

Cine sunt sursele tale de inspirație?

Eroii mei… Uite, pentru ce fac eu, e foarte puțină lume la noi care face genul ăsta de chestii. Ar fi să zicem Ada Milea sau Bobo Burlăcianu, oameni care fac comedie muzicală, dar și cu sens. În afară este lume de care nu știu dacă s-a auzit. Este un tip cu chitara, Steven Lynch, la fel Tim Minchin un pianist foarte mișto, Bo Burnham. Dacă nu îi știți, căutați-i!

Ai participat la Românii au Talent și la iUmor. Cum ți-au schimbat experiențele acestea viața?

Asta era în 2018, acum am concert la Zalău, deci cred că în foarte bine (râde).

Pe lângă firea ta de artist, cine ești tu în viața de zi cu zi?

Am multe firi (râde). Și câteva fire albe. Dar sunt experiențe bune în general. Sunt un om care caută adevărul lui, și al altora, și al universului în care trăim, și încerc să fac conectându-mă cu oamenii cu care vorbesc și prin arta mea, fiindcă pot să mă conectez cu mai mulți oameni. Îmi place viața, ce să zic (râde), sunt ok.

Mesajele tale care sunt de obicei? Pe ce te axezi, ce vrei să transmiți?

Uite, și în spectacolul ăsta vorbesc despre teatru foarte mult și povestesc niște piese de teatru. Dar mai am un spectacol, „Ziua necunoștinței”, și acum sunt aproape gata, mai am jumătate de piesă de scris, sau un spectacol nou care se numește „Vindecare”. Avem foarte mare nevoie de o vindecare, mai ales acum în vremurile în care trăim, ad literram de o vindecare. Dar și în interior, oamenii sunt foarte haotici și nu se găsesc pe sine. Cred că despre asta sunt multe dintre piesele mele, căutarea asta interioară a fericirii în goana omului printr-o lume pe care a creat-o, dar nu o înțelege exact. Așa că intru într-o zonă filosofică, dar nu mă abat de la regula „hai să ne și râdem, hai să fim unii cu alții”. Cred că despre asta e muzica, teatrul și arta.

„Trebuie să crezi foarte mult în șansa ta, trebuie să muncești enorm, pentru că dacă ai un pic de talent, nu te ajută dacă nu muncești enorm și nu ești atent în jur”

Care e publicul tău țintă?

E foarte variat. Tinerii în principal, rezonez foarte bine cu ei, dar nu numai. Am avut la spectacole și oameni din eșalonul senior. Dar în general tinerii, adolescenții, 20-30 de ani, mai încolo.

Mesajul tău pentru persoanele cu înclinații artistice care ar fi?

Dacă simți chestia asta, dacă te arde pe bune, nu ar trebui să te lași niciodată descurajat că nu primești foarte multe încurajări de la familie, de la prieteni. „Hai mă că o să mori de foame cu arta”, știi, că și eu le-am auzit. E bine să fii foarte conștient, adică dacă doar ți se pare că ai ceva de zis, nu o să reușești în meseria asta. E o meserie destul de dură. Dar trebuie să crezi foarte mult în șansa ta, trebuie să muncești enorm, dacă ai un pic de talent nu te ajută dacă nu muncești enorm, și să fii atent în jur. Ăsta e un capitol la care am de lucrat: să înveți să vorbești cu oamenii, să fii mult mai deschis către a cunoaște și a socializa, dar nu în sensul de „relații, pile”, dar în sensul să fii deschis. Numai împreună și colaborativ poți face ceva într-un mediu artistic și e bine să știi. Dacă vreau să fac un clip am nevoie de un regizor, de un scenograf, dacă vreau să fac un spectacol am nevoie de colegi care-s mișto și buni și avem chimie, iar chimia de multe ori se formează la un suc, ca să nu zic altceva (râde). E foarte bine să fii un om de lume și chiar dacă ești introvertit, și asta e ok. Sunt multe de zis și eu ar trebui să fac un workshop pe tema asta.

Cauți de obicei să scrii sau scrii când pur și simplu vine?

Uneori scriu când vine, dar dacă nu-ți propui să stai la masă și să scrii, riști să aștepți inspirația mult și bine. Uneori e o chestie de exercițiu. Ca să treci la nivelul de profesionist trebuie să scrii și când ai chef și când nu. Sigur, când ai chef iese mai bine, dar cheful poate fi momit. Zilele astea și așa trag foarte tare, pentru că am pe 18 iulie la București premiera spectacolului „Vindecare”, mai am un pic de lucrat la el, și acum având deadline chiar trag. Uneori n-am inspirație, dar fac.

Interviu realizat de Evelin Ambrus
Foto: Evelin Ambrus